Drugs of pure desire

Un mic One-shoot de plictiseala, dar unul care mi-l doream de mult timp.


Se anunta a fi o zi foarte frumoasa.
Parintii nostrii de o saptamana incoace, parintii mei si cei ai lui Sebastian, se pregateau de un picnic la casa de vacanta din Connecticut, SUA. Cum apartamentele noastre din blocurile luxoase ale New York-ului erau invecinate la doar cateva strazi distanta, parintii nostrii erau foarte buni prieteni, in afara de rude. 
Mi-am luat pe mine un maieu negru, o fustita scurta roz, dres-plasa, o geaca care mi-am cumparat-o...ieri si niste botine negre cu toc. Am coborat jos si mi-am luat unicul fursec cu ciocolata din multimea cu vanilie de pe masa din bucatarie.
-Te-am prins! Unde o-ntinzi, draguta?
Am tresarit. Mama si glumele...niciodata impreuna. Intotdeauna un dezastru.
-Plec la o prietena sau prin oras. Peretii ma strang de gat.
-Bine.
Am incercat sa plec cat mai repede, pana nu facea mama vreo alta gluma. Inainte sa inchid usa de la intrare am strigat:
-Oh, mama, alta gluma nereusita. Mai lucreaza la asta.


Mercedes-ul -c111- meu ma astepta cuminte in parcarea subterana. L-am salutat pe paznic si am turat la maxim motorul, disparand in zgomotul asurzitor al orasului. Am pornit mixul facut de Sebastian. 
Cum prietenele mele aveau treaba, am zis sa il sun e Seb sa vad daca e liber sa ma duc pe la el.
-Da?
-Hei, sunt eu.
-Cine altcineva decat draguta mea nesuferita personala? Nesuferita era ..alintul pus de el.
-Hihi, ce faci acum?
-Ma dau cu capul de pereti. Nu am ce face si ai mei m-au pedepsit din cauza ca am fost la petrecerea lui Dave.
Ce mai petrecere.....
-Vin la tine. 
-Daaa. Te implor. Scapa-ma, Lexi, te rog.
I-am inchis si am virat la dreapta apoi pe alte strazi, si altele si altele, pana am ajuns iar de unde am plecat. Am parcat si am luat liftul pana la etajul 8. Am apucat sa bat doar o data in usa caci a fost deschisa de Arlenne, mama lui Seb, repede.
-Lexi, ce ma bucur sa te vad, draga. Ce faci pe aici? Intra.
-Buna, Arlenne. Plictiseala ma aduce p-aici. Am venit sa-l vad pe Sebastian.
-Oh..e in balcon, se gandeste la pedeapsa bine-meritata.
-Pedeapsa? Am incercat sa par ca nu stiu nimic pentru a afla mai multe.
-Da. Acum doua seri a fost la petrecerea nenorocitului de Dave si a baut ca un porc. A lovit putin masina si David, tatal lui, l-a certat si l-am pedepsit. Am crezut ca stii. Voi, copii, vorbiti mult si as fi putut sa bag mana in foc ca stiai si tu de isprava sa.
-Nu, nu stiam nimic. Mi-am pastrat socul fals pe chip pana am iesit din raza vizuala a ei. Nu aflasem nimic nou, decat stiam deja. Si eu fusesem acolo.
In balcon, statea el. Camasa luata de mine anul trecut care credeam ca a aruncat-o demult o avea pe el, impreuna cu jeansii lui, probabil noi si tenesii albi.
-Vai,vai. Lexi, draga, ce te aduce pe aici?
-Tu. Si i-am facut cu ochiul. 
-Vino aici. M-a stras de mana si m-a lipit de el.
-Stai, Sebastian, nu aici, poa'sa ne vada maica-ta. Am intors capul instinctiv, apoi o palma mi l-a facut sa vina spre el. M-a sarutat pe obraz soptind ca nu e prin zona si nu poate vedea pe balcon, apoi mi-a luat fata intr-ale lui palme si m-a sarutat. L-am cuprins in brate, apoi m-am despartit de el.
-Hai, sa te scot in lume. Sau iti place in colivie?
I-am cerut mamei lui sa il lase sa iasa cu mine afara si planuiam sa ne ducem la o cafenea.
In lift m-a tinut de mana.
-Esti salvarea mea. Apoi mai m-a sarutat o data.

2 comentarii:

  1. O critica constructiva spun eu, atunci cand scrii din ''plictiseala'' parca nici inspiratia nu straluceste. Iar scrisul e prea mic, prea obositor la ochi, abia l-am citit. Dar spor in continuare. Mi-a facut placere sa le citesc.

    RăspundețiȘtergere